Ați observat că tot mai des
Ne întâlnim din interes?
Și tot mai rar avem răgaz
De-o mângâiere pe obraz?
Ne pierdem printre lume multă.
Câți sunt cei are ne ascultă?
Suntem o mare de creștini,
Dar oameni am rămas puțini.
Împrăștiem îmbrățișări protocolare,
Dezbatem teme populare,
Ne este tot mai cunoscut
Freamătul zgomotos, lipsit de conținut.
Normalitatea e o cutumă învechită,
Imaginea se cere cucerită,
Esența stă timidă, privind întrebător
Zâmbetul prefăcut, în rol de vânzător.
Ați vrea să ne vedem mai des
Lipsiți de scop ori interes?
Spre suflet să pictăm cărări
De drag și sincere îmbrățișări?
