Cireșii

S-au îmbrăcat cireșii în mantii îngerești,
Miros a primăvară și pură simplitate,
Trimit spre infinit sărut de noutate,
Spre dimineață râd, iar noaptea spun povești.

Ani grei își poartă în ramuri multe.
Au fost un dar divin, nu o povară.
Petale mii ce cântă-n prag de seară
Și doruri adormite oprindu-se s-asculte.

Spun zilelor de-april: fiți vesele, zâmbiți!
Culorile visează pe verde așternut,
E praf de amintire ziua din trecut.
AZI este darul magic, cireșii-s înfloriți!